Îmi place când mă ţii împletită în gând. Ştii, e greu acum, mai ales că va ninge...curând. Sunt sigură. Primul fulg de nea îţi va da peste nas, domnule! Şi atunci ai să vezi. O să ai de recuperat foarte multe. Tu nu te supăra. Eu te iubesc şi plin de zăpadă. Nu uita să-mi spui că mă iubeşti. Ştii cât de frumos e să auzi asta în timp ce oraşul e alb şi cerul îşi plânge fumuseţea? Doamne, abia aştept. Abia aştept să ningă şi să vii.
Şi când mă vezi că te port plângând cu mâini rupteşi pământ adormit, tu ia-mă de crengi şi du-mă spre soare; nu mă lasa aici, nu mă călca în picioare. Dă-mi apă din fântână şi lacrimi de băut, ce ţi s-au scurs pe buze, pe răni deschise şi apoi au îngheţat-nu ţi-ai cerut iertare, tot nu ai învăţat. Dar nu-i nimic-mă-nalţ uşor- dar nu ajung la soare ating doar raza călătoare. Mi-e îndeajuns. Am atins... ceva. Oricum, mi-era dator c-un zâmbet pe ascuns.
Trebuie sa inteleg ca nu sunt singura persoana care face. Trebuie sa accept faptul ca iertarea are limite. Trebuie sa incetez sa ma implic intru totul. Trebuie-multe-dar trebuie. Usor de zis, cu facutul, mai greu. Rada o sa continue sa ierte, sa se implice, sa inteleaga, sa zambeasca, sa rada in hohote si sa iubeasca tot. Sa aveti o seara frumoasa!
[iertati orice, ca pana intr-un final totul o sa fie rasplatit]
... ma tii de mana; te joci cu parul meu -lent- te uiti in ochii mei albastri si ma minti; te strecori pe sub fusta mea in carouri, iar eu te las; imi saruti mana, chiar daca am niste unghii ingrozitoare; ma pocnesti cand... si ma saruti atunci ... dar uiti sa-ti aduci aminte -nu-i nimic. o fac eu pentru tine- ma lasi sa vorbesc; tu mai mult taci; ma iubesti si ti-e dor sa ma iubesti; vrei sa ma saruti cand vorbesc; m-acoperi cand dorm; ma obsedezi; nu te mai am si te mai vreau, dar parca nu atat de mult; si totusi... pentru ca sunt.
Să mă prefac că sunt dar că nu sunt e-o chestie de viaţă şi de moarte -vezi- tu trebuie să ghiceşti să nu mai comentăm tot ce visăm să trăim în realitate într-adevăr- e crud dar nu avem altă oportunitate ne plângem de noi de voi de ei eu mă plâng de mine dar tu? tu poţi să te duci dracu! mă închei.
-Păi, să vezi... M-a bufnit râsul... Aşa, dintr-o dată. Ce? Puteam să mă opresc? Eu nu mă pot opri la comandă! - Ce faci mă, iar vorbeşti singură? - Dacă mă vezi că vorbesc singură, nu te mai băga în seamă. - Mă gândeam că poate te pot ajuta cu ceva, dar văd că iar eşti irascibilă şi... - Nu, stai calm, mi-a trecut, spre bucuria ta. Sau, mai bine zis, bucuriile tale... - Ah, ai intrat la menopauză. Asta e mai rău decât mă aşteptam. Nu de alta, dar... vârsta... R., eşti-totuşi- încă tânără şi ar fi urât să o iei razna acum. - Plăcerile vieţii... Cât le-am aşteptat şi nu ştiam că se află lângă mine. Dumnezeule...! Chiar sunt supărată. Vorbesc serios. - Nu ştiam că atunci când eşti supărată poţi vorbi serios. Numai puţin. Mă duc să-mi iau carneţelul. - Ce carneţel? Iar îmi ascunzi lucruri? Ţi-am mai zis că poţi să-mi spui orice... - Nu şi când e vorba de tine. - Vai, ce drăguţ eşti tu, domnule G.- scrii despre mine într-un "caiet secret". - Imi pare rău să te dezamăgesc, dar nu scriu. - Păi, atunci ce faci? - Îti stârnesc ţie curiozitatea. Îmi place să te tachinez! - Ha! Nu-i aşa...? Ce gânduri măreţe ai tu... Ajungi undeva făcând asta? - Poate. Ştii că eu nu încep un lucru, gândindu-mă cum îl voi continua. Mi-este îndeajuns să-l încep. Restul... e cancan! - Paff. Nu sunt importantă... - Dragă R., eşti prea speculativă. Auzi, dar tu nu ai cursuri azi? - Nu am chef să mă duc! - Aha, adică te-au dat afară... Înţeleg. - Domnule G., urmăreşte-mi palma. O să o vezi apropiindu-se cu o viteză destul de mare de obrazul tău stâng. Chiar nu am chef de cursuri... Pe bune acum. - Zi-mi, faţa cui nu-ţi place? Altul care arată ca tipul pe care l-ai bătut săptămâna trecută pentru că nu-ţi plăcea mustaţa lui? - A fost o greşeală şi-în plus- mustaţa era cam demodată. - Continui să mă uimeşti. De ce te-a bufnit râsul? Aşa... dintr-o dată? - Mai bine să mă bufnească decât să scot ceva pe gură. Ştii că spun numai prostii. - Hai, spune-mi. Ce s-a întâmplat? - Trebuie să se întample ceva ca să ajung să vorbesc singură? - Tu mereu vorbeşti singură, noroc că te bag eu în seamă, că altfel... - Bă, chiar sunt tristă. - E perioada. - Posibil. Îl urăsc pe Bacovia. - Da... He, he. Cine nu-l urăşte? - Tu! - Dar nu am zis nici că-l plac. Pur şi simplu, omul e mort. Şi afară e toamnă. Ce pot să zic... Domnişoară R., aş vrea ceva sofisticat în seara aceasta. - Mă bucur. Dar nu pot să mă manifest acum. Cel puţin, nu aşa cum ai dori tu. - Ce gânduri ai şi tu, măi R. Voiam să luăm cina împreună. - S-o gătim?! - Da, asta aveam în minte. - Exagerezi! Dacă o găteşti tu... Eu stau şi mă uit. Aşa-poate învăţ şi eu ceva. - Bine, bine. Fie. Dar după, ne uităm la un film şi... împărţim un pat. - Aha, două nu-ţi ... "ajung"? - R., fii şi tu înţelegătoare. - Ok, Mister! Dar mâine, ne facem de cap. Cum vreau eu. Nu cu mâncare gătită! - De acord. - Hai, du-te la bucătărie. Eu caut un film. Banal să fie! Vai! Iar m-a bufnit râsul. Nu ştiu ce-i cu mine azi. - R.! - Da, ştiu, cred că e un tic nervos... - Nu, nu... Voiam să ştiu: cartofi piure sau prajiţi? - Asta găteşti tu?! - E clar. Iar vorbeşte singură...
Strigă! Dezlipeşte un stigmat ce ţi-a fost predestinat şi- oferă lumii o parte din aripa acelui fluture ce te-a ajutat să te depăşeşti, să te visezi. Să te visezi mai sus decât eşti. Plimbă-ţi paşii într-un întuneric ce numai tu poţi să-l pregăteşti pentru lumină. Pentru ce să-ţi schimbi culoarea ochilor când poţi avea culoare? Să tremuri în neant e simplu -totuşi- vântul bate când îl chemi şi dispare când uiţi că ţi-a fost dor. Strigă!
Dezamăgirea vine odată cu delăsarea. De ce nu gândim înainte să acţionăm? De ce am încetat să mai acţionăm? De ce... nu mai bine am pleca cu toţii într-o inimă şi am rămâne deghizaţi în frunze uscate-ele pot zbura. Mă gândesc că eu nu pot. Ştiu că mulţi au încercat, şi au fost numiţi nebuni... dar abia după ce au murit. Eu nu cred că au murit. Eu cred... cred că au zburat... au reuşit... şi nimeni nu ştie.
Mai ţii minte- fotoliul din cămară în care te-am întins atunci când erai beată? Mi-ai spus că mă adori,că tu nu poţi iubi şi totuşi... nu m-ai lămurit. În ce colţ te-ai ascuns, şi unde ţi-ai împletit buzele, unde tu m-ai sărutat? Strigă! Uite, ţi-am tăiat- urmele de ruj ce te dădeau de gol! Ce proşti sunt copiii ce se iubesc; ei au uitat că pierzi ciocolată atunci când săruţi o fată... Ce coridor. Ce gol imens de faţadă şi pietre ce cad mi-e dor să mă scald, mi-e dor să vă... invăţ.
Ne tinem de mana, cu ochelarii pe nas- cu miros de levantica nu te-as da nici pe un ceas. Ce-i iubirea- cand noi doi, rupti de zambete- uitam ca lumea este rea si ne iubim, pai ce ai vrea? Sa mirosim pamantul, el-plin de pasi necunoscuti- si sa ne rupem firul cand totul e intors? Ai fost odata. Si vei mai fi, curand... te simt mancand iarba verde ce oamenii o calca.
Ce ba? Mai poti sa faci ceva in viata asta fara sa gresesti? Nu mai poti. Bine, frate, lasa-ma, acum. Mai ales acum, cand aveam cea mai mare nevoie de tine. Eu una nu mai am suflet. Bate vantul prin sufletul meu. M-am saturat sa tot falsez un zambet, sa-i spun lumii ce vrea sa auda. Dar asta cred ca o sa fac toata viata. Mama mi-a zis mereu: "Rada, tu prima, apoi restul." Nu. Nu mai merge. Mereu am zis "punct si de la capat", insa niciodata nu am facut-o. Problema ca oricand imi plang durerea cuiva, parca sunt muta. Si nici nu ma mai simt implinita. Acum mi-e si rusine sa mai cer ajutorul cuiva. Tu ce crezi? Am nevoie de un psiholog? Sau sunt o bolnava inchipuita? In fine, ce rost mai are acum ce mazgalesc eu acum...Mi-a mai trecut un pic...de tot...Mai vorbim.
Hai ca am facut-o si pe asta. Am intrat in scoala intr-a 12-a. Ultimul an. Nebunie mare. Am un presentiment ciudat, insa cred ca este si normal: e ceva nou, pentru mine cel putin- prima data clasa a 12-a. Nu se stie daca nu o sa ma mai intalnesc cu ea, desi nu sper! Mi-am revazut colegii-pe unii ii vazusem si in timpul vacantei, cam vag, si totusi- pe altii- eram chiar curioasa cum mai arata, ce au mai facut... lucruri banale, nu e ca si cum i-ar fi venit cuiva ideea sa schimbe planeta... Mi-a fost dor intr-un fel de "diriga". Ce pot spune...Ultimul an cu ea si tot ma rog sa-mi intre ceva bun in capul asta gol. Aceeasi banca, alt coleg, aceeasi clasa-nici nu speram altceva... Sa vedem de acum in colo. Peace be with you!
Mda. Bine. Am facut multe vara asta. Mai multe prostii decat ar fi trebuit. Insa, mai bine sa regret ceva ce am facut, decat ceva ce nu am facut. Problema este ca acum m-am ales si inca ma aleg cu multe lovituri, pe care da, le merit, desigur, dar nu asa de rau. Sa repet ca sunt om si oamenii mai gresesc? Nu are rost, oricum nimeni nu tine cont de asta. Si oricum eu sunt de plastilina. Trebuie sa marturisesc ca m-am distrat vara asta si am invatat foarte multe lucruri. Am cunoscut lume noua si m-am reapropiat de unii prieteni pe care ii cam ocoleam intr-un timp. Regret intr-un fel ca nu am mai lucrat anul acesta. Imi placea cand aveam banii mei. Dar nu-i nimic-ma asteapta facultatea! Job de noapte, frate!!! Pana atunci, toate cele bune si ne vedem la scoala! Clasa a 12-a. Extraordinar! Toti zic ca este fain. Eu una abia astept. Ceva o sa se intample: ori o sa cada o bomba si toti colegii se vor departa unii de altii rau de tot si se vor forma grupulete, ori ne vom intelege atat de bine, cum n-am facut-o pana acum, ori-luni, la scoala- o sa bat pe cineva:)) Glumeam. Have a nice life!>:D<
Iubitule, tu care-mi esti prieten, nu-mi da drumul. Priveste-ma! Impaca-te cu sanul meu jucaus si plimba-te prin parul meu care inca-ti poarta parfumul. Un idiot, insa... esti tot ce mi-am putut dori- cu tine-as face dragoste pana-n zori de zi. Saruta-ma si lipeste-ma de zid, cum ai face cu o musca. Nu asculta de gurile murdare ale pionilor- ai uitat? Eu sunt regina;tu-regele. Iubitule, noi valsam pe tabla de sah a inimii. Iubeste-ma din nou si spune-mi: "Iubito!"
Cel mai nasol lucru mi se pare faptul ca am constiinta. Si ca ma desprind de prieteni. Ba nu. Asta nu. Ca prietenii nu exista, dar exista oameni care vor sa-ti fie aproape. Aici e o diferenta mare-oamenii care vor sa fie langa tine si oamenii care chiar sunt- ciudat cum unii vorbesc mult si sunt apreciati mai mult, pe langa altii care trec direct la fapte si abia daca sunt observati. Intr-adevar, cuvintele inseamna mult-uneori- insa, daca iti spargi capul, preferi pe acel cineva care sa-ti spuna:"Aoleu. Ce nasol. Imi pare rau pentru tine. Totul va fi ok." Sau acel altcineva care sa te ajute? E greu sa alegi. Stiu. Din nou, in fine. Personal, nu am vrut sa ranesc pe nimeni niciodata. Bine, poate o persoana, doua...dar hey! cine nu vrea? Unii chiar merita. Dar cel mai urat e sa-ti ranesti prietenii...ma rog-asa-zisii prieteni...cunostinte. E urat. Am facut greseala asta de multe ori, insa nu intentionat. Acum stiu tot ce vreau. Stiu tot ce am. Mai am de asteptat sa vad ce voi avea si cu ce voi ramane. Ganditi-va pe cine vreti sa aveti aproape. Comunicarea e cheia-se spune- insa faptele sunt mai importante. Pa'pa. Pe maine. Cred...
Hello!!!!!!!!Lumeeeeeeeeeeeeeeeeee! Da, lume ce te afli acolo, afara, respirand aer curat de ...oras? Nu. In fine. Ce faaaaaaaaaaaci?? Sunt indragostitaaaaaaaaaaaaaa!!!! Nu, nu de altcineva. De aceeasi persoana care mi-a schimbat viata acum mult timp. Si abiaaaaaaa astept sa incep scoala. Si sa o termin.Asta-i partea cea mai grea. De inceput o incep eu, de terminat...Doamne ajuta!Altceva? Ce sa va spun... Sunt bine, foarte bine, optimista si ... cam atat. Ajunge. E bine si asa. Iubiti-va mult, bai, cat aveti timp! Va pup!
-Este cald afara. -Da, stiu. E foarte ciudat pentru luna asta, august. Eu ma asteptam sa fie minus 40 de grade si nu plus, dar... ce sa faci...planeta asta se duce de rapa... -Sunt nervoasa. Nu ma mai indispune si tu. -Inteleg. Inca esti pe stop. Care e problema cu voi, femeile? -Poftim? Sa nu incep cu: care-i problema cu voi, barbatii?, ca- asa- stam pana dimineata. -He, he. Ce amuzante devin femeile pe caldura. - Sa vezi pe frig cum fac, asa ca roaga-te sa nu bag aerul conditionat. -Hai, R., calmeaza-te. -Nu ma lua pe mine cu R! Si, apropo, am prieten. Domnisoara R, sau cum vrei tu. Si inca ceva, nu ma mai persifla. - Dar nu pot sa ma abtin. Imi pare rau. Asa ceva este exclus. -Iesi pe usa aia. -De ce?! - Vezi tu cumva alta usa in directia aia? - Auzi...tu...domnisoara... - Ce este? E prea departe usa? - Nu... E bine... ce vrei? Inghetata? Cu ciocolata? - Da. Ia-ti o sapca... -Nu, ca mi sta urat. -Preferi sa mori? -De parca... -Taci. Si pleaca. Si du-te. Si intoarce-te. -... - Sa-ti dau bani. - Lasa, domnisoara R, ca fac eu cinste de data asta. - Auzi la el... o inghetata...Ia si un pachet de tigari.
Stropi de ploaie veseli mi-au udat cosiţele iar tu-cum te uitai ca prostul- ai uitat de îngheţată şi ţi-a picat-în poală-toată; ai rămas la fel, copil zurliu cu zâmbet de fetiţă şi inimă de ciocolată; şi-mi pare rău, atât de rău că ţi-am mâncat-o, bucată cu bucată. Ce zice oare mama acum? Că sunt dezordonată şi mănânc mult. Dar, mamă, am mâncat doar ciocolată... Ce-mi pasă mie de îngheţată?
Sunt mica intr-o lume cu blocuri inalte si respir-de frica- respir mereu, ca poate n-o sa mai stiu. Oamenii nu mor, ei se dezvata si asa si eu- deja respir mai greu.
intr-o zi, blocurile vor cadea iar eu -fetita gri imbracata-n alb- voi putea din nou dansa.
Jumatate de sticla de sirop de visine varsat pe camasa lui. Mainile tremura caci nu stiu sa atinga, buzele-s sarate-lacrimi-si tu taci! Taci, taci!Taci, muiere! Taci, ca stiu ce fac! Doar arunca-te in pat, fa-te comoda-dezbraca-te si-apoi... apoi sa facem dragoste. Ce dragoste a facut femeia- cu gand la o iubire infinita- ce dragoste? Scoala-te!Trage-ti pantalonii, ia-ti si sutienul si... sa nu ma mai cauti. Asa spusese-atunci- dar se vor intalni, pe un drum. Iubito, te iubesc. Ce gest prostesc din partea ta sa te mai "vezi"... cu cineva. Dar, nu-i nimic, ti-o "trag" si eu, iubita mea, pe canapea. Si dupa nopti tarzii, juram iubire- stiu ca-i putin- dar atat pot. Sa te platesc-imi ceri prea mult- te linistesc cu un sarut. Si-apoi, de veghe-n patul cu tigari, stam eu-Petra. Domnita!
Ma, tu esti femeie,dar eu? eu sunt barbat? ce diferenta? de sex?putem schimba. as vrea sa fiu ca tine. sa am sani, sa pot minti mereu, sa ma folosesc de mai multi, sa stiu sa zambesc, sa ma indragostescca o proasta, de 10 ori pe zisi sa nu ajung a iubiun cersetor cu o inima mare. Mai femeie, tu esti enigma vietii mele!
miercuri, 21 iulie 2010
Se intampla ceva. Ceva sigur. Oameni mor, lumini se sting, se desprind-usor, usor- si ne lasa pe noi sa guvernam o lume dezordonata. Dumnezeu sa-i odihneasca. Prea mult pe care-i stiam au murit. Lumea se miceste. Lumea mea, cel putin. Nu pot sa ma intregesc. M-am desprins din sufletele celor pe care i-am iubit si, in curand, n-o sa-mi ramana sa ma iubesc decat pe mine. Asta o sa fie al dracu de greu. Momentan, astept ziua de maine. Atat mi-a mai ramas. Pe maine.
A trecut ceva timp de cand nu am mai tastat cateva cuvinte de suflet aici, pe blog. Am uitat sau nu am avut chef. Amandoua. Acum scriu, amintindu-mi ca poti iubi si fara sentimente. Fara atingeri echilibrate sau priviri subtile. Suntem tineri, iubim si noi in felul nostru. Dragoste pe plaja, rasarit demential si noi. Care noi? Nu mai suntem noi. Suntem umbre, umbre care s-au contopit demult, undeva. Suntem un triunghi, sau un patrat sau un cerc sau... suntem ceva. Acum sunt cuminte. Nu mai mai indragostesc, decat atunci cand vei veni si ma vei lua de mana si-mi vei saruta buzele arse de soare. Dar asa, gentil, sa nu te grabesti. Oricum te astept. Pana la urmatorul rasarit din mare.
P.S. Ce n-as da sa fiu betiva, sa nu-mi dau seama de iubirea potrivita.
La revedere. Nu mai avem dialog. Prea multi ne-au incurcat si incearca sa ne incurce. S-a dat stingerea. Domnul G. si domnisoara R. va spun un "noapte buna" final si va ureaza sireturi colorate!
Vreau sa ne iubim in sticle sparte de JB. Sa savuram clipele in care ne atingem punctele sensibile si sa urlam de fericire atunci cand ne urmarim-in pasi de tango- pe stradutele pline de apa de ploaie din cartierele murdare. Vreau sa imi spui ca ma iubesti, in timp ce-cu mainile-imi desenezi carari pe sanii-mi goi. Sa numeri alunite pe un trup dezbracat de idei, sa iubesti cu ochii fiecare particica dintr-un suflet irosit. Mai sunt doua ore pana ma vei intinde pe masa de biliard si ma vei juca.
In sfarsit. S-a terminat. Scoalaaa! De cand asteptam momentul asta. Frumos. Toate bune si frumoase. Totul a revenit la normal. Sper. M-am oprit si din legat sireturi. Poate dupa ce vin de la mare. Mda... Ce sa va spun, cititorilor, prieteni si amici, iubiti si iubite... va spun doar atat: VACANTA PLACUTA! Distrati-va cat puteti de mult! Pentru asta suntem facuti! Cel putin in vacante! Hai ca nu stam noi numai cu cartile in brate. Sa fim seriosi. Ei, si acum, Noapte Buna tuturor!
Scoate-ţi pietrele din cap şi transformă-le în fluturi. Aşa vei şti şi tu că poţi zbura. Mai pictează şi un cer de un albastru stins-şi roşu; proiecteză-ţi aripile, dar nu zbura, nu încă. Aşteaptă vântul să îţi dea poruncă. Poate te suflă...
Nu stiu. Chiar nu stiu de ce sunt asa aeriana. Dar cum sa spun, de-a dreptul! Mi-e somn, insa nu prea pot dormi, vreau sa mananc, nu prea pot. Vreau sa aud ce se vorbeste in jurul meu, nu pot. Parca nu ascult pe nimeni. Intr-un fel e bine. Sunt relaxata. Stai, ca nu e bine, pentru ca ma simt al dracu' de stresata. Ceva nu e in regula. Vreau sa doooooooooorm. De ce? Mi-e sooooooooooooomn. Stiu la ce va ganditi. In caz ca-mi lasati commenturi, sa nu includeti cuvantul "dragoste", pentru ca nu are ce cauta acolo. Sau...? Nu cred ca sunt apta sa iubesc cu adevarat. Dau gres mereu. Eh, cum se zice: "Incercarea moarte n-are". De aceea imi traiesc viata in continuare asa cum am facut-o pana acum. Oare am facut-o? Adica, cu adevarat? Oricum, starea mea este euforica. O sa-mi revin eu...
- Ai o problema. Din punctul meu de vedere, ochii tai sunt prea albastri. - G., iar ai baut prea mult aseara? - Nu, in ciuda faptului ca incerc sa-ti vad ochii caprui si nu-mi iese. Pur si simplu. In niciun fel. Indiferent de pozitia in care stau. Ciudat. - Da... Ciudat mai esti. Vezi ca eu ma duc sa ma plimb. - De ce? - Imi trebuie o iesire din aceasta... sa-mi clarific gandurile. - Clarificati-le cu mine. Stii ca sunt deschis la orice! - In momentul de fata, chiar si la pantaloni, insa nu ma risc. Mai bine ma duc singura. - Ai ceva si nu vrei sa-mi spui. - Am multe si nu trebuie neaparat sa ti le spun. - Te-ai indragostit? Asta era! Bata-te vina, mai R.! - Esti amuzant. - Wow. Si tu crezi acelasi lucru? As putea sa ma fac comediant. - Comediant fals. Da, ar merge, pentru o leafa... - Iar te iei de mine pe tema asta... - Bine, promit ca nu ma mai iau de tine. Daca te faci comediant... - Incerc, desi unii ar spune ca sunt un talent innascut. - Haha! - Hai, spune-mi. Te prind de mana. Nu-ti mai drumul. Hotaraste-te. Ori imi spui, ori... mergem de mana pe strada. Te cunoaste lumea. - Nu pot sa-ti spun. De fapt, nici nu gasesc cuvinte pentru a-mi vorbi mie, d-apoi tie, care-oricum ti le-as insira- nu ai intelege o iota. - Pot incerca... - E mai greu daca incerci. Trebuie sa fac asta. - Auzi... Dar te rog frumos. Nu te arunca de pe vreun pod sau mai stiu eu ce altceva iti trece prin cap... - Ce dragut esti. Iti pasa de mine! - Nu... Dar stii ca nu-mi place spitalul si... - Bine, bine. - Da, mai. Tin la tine. Dar tu stii ca mi-e frica sa recunosc. - De ce? - Pentru ca... pentru ca ma sperii. - Stai calm. Nu-mi place sa omor oameni in somn, desi te-as scuti de o moarte urata, constienta. - Biiiiine!!! Du-te si te plimba... O sa raman singur, aci, in apartamentul asta gol, gol...cu peretii astia crem cu linii maro, cu un frigider gol, aproape gol... - De ce am inima?! Hai, hai sa ne plimbam impreuna. - Cum? Te tii tu de mana cu mine? Pe strada?! - Hai! G., schimba-ti adidasii. - Dar pentru ce? - O sa vezi tu...
Ovidiu: Ce ai fi facut daca ai fi fost baiat? Rada: As fi facut mult mai multe decat acum, cand sunt femeie. De ce? Simplu. Mintea barbatilor este libera. Poate prea libera, insa asta este bine. Pentru ca nu retin tot felul de porcarii si chichite, spre deosebire de noi femeile, care ne legam de orice si suferim din orice. Poate nu aratam, insa asa este. Cum spuneam, ei retin esentialul si stiu sa-l foloseasca. Au fost inzestrati cu organul reproducerii... stiu sa-l foloseasca intr-un mod util. Sunt relaxati. Poate as fi iubit. Poate as fi jucat fotbal. Poate m-as fi maturizat mai repede decat un baiat normal. Poate, poate. Multi de poate. Sunt femeie si mi-as dori sa traiesc experienta de a fi baiat pentru o zi.
- Hai, ca pana la urma, nu l-am omorat. - Nu... - Ce?! Te-ai razgandit? Asa repede? - Nu e vorba de asta. - Atunci? - Atunci nimic. Pui prea multe intrebari. Prea repede. Nu procesez. - Dar tu procesezi vreodata ceva? Tu treci direct la analiza. - Domnule G., vezi ca ai inceput din nou... - Ce? - Sa ma scoti din sarite! - Sinonim cu "sa te enervez"? - ... - Inteleg. Hai sa ascultam muzica. Ne mai destindem si noi un pic. - Nu vreau sa ma destind. - Dar trebuie. Esti prea crispata. - As manca inghetata. Cu ciocolata. Asta m-ar relaxa. - Bine, cum vrei. Ce te uiti asa la mine? Vrei sa ma duc sa-ti cumpar? - Nu. Vreau sa stai aici si sa te uiti ca un idiot la mine, in timp ce eu ma dezbrac. - A, pai zi asa! - Pleaca! - Stai. Voiam sa-ti spun ceva... - Ce? Stai de un sfert de ora acolo. Imi spui? - Bine. Vrei inghetata cu ciocolata sau cu bucati de ciocolata? - Dar ti-a trebuit curaj ca sa-mi spui asta... - Stiu. Cum m-am descurcat? Am pus destul suflet? - Hai. Du-te. Nu ma fa sa-ti cer inghetata cu fistic, caci de aia nu gasesti la coltul blocului. - Bine. Auzi... te iubesc. Pa. - Bine. Sa nu uiti sa cumperi si hartie igienica.
Presupun ca imi stii numele. Si prenumele. Si unde stau. Si ce chiloti port. Sau nu port. Sa trecem peste aceste detalii. Maine probabil ne vom etala rochiile de asta-vara prin capitala. Probabil vom bea limonada cu paiul si ne vom da in leagan prin Cismigiu. Vom culege papadii si ne vom lega "sireturile". Vom strabate Calea Victoriei cu 1 leu in buzunar si vom manca gaura gogosii. Vom scrie pe o bancuta din centrul capitalei. Vom iesi cu Baieti. Nu orice fel de baieti. Vom bea bere. Vom canta,. Vom bea cafea cu gheata. Vom profita de timp. Vom cersi pentru a ne intoarce acasa cu ultimul tren sau, daca nu, vom merge pe picioare. Te iubesc. Abia astept vara.
SP_A0000+.jpg)
