miercuri, 24 octombrie 2007

CHANGE

Cold as ice you come to me
I have changed but you can’t see,
My heart is a flame and if you don’t leave
You’ll vanish forever ... just believe!

I was another person but
Life is too short and I thought
To give you a chance to be
The boy I could’t see.

And I was wright, you know ...
You’ve never changed at all.
That was me, but you couldn’t believe.
I said ‘Go!’ and you did’t speak.

The soul is like the sky
When it will be happy, when it will cry
No one knows and no one cares
It’s just me and nothing else.

I’m trying to forget and to forgive,
I’m trying just to hide what I feel
But it’s getting harder without you,
Nothing in this world is true!


TO LOVE AND TO BE LOVED IS TO FEEL THE SUN FROM BOTH SIDES...

marți, 23 octombrie 2007

Sfârşit ...

Timpul .... o secundă din viaţă s - a dus
Şi , uite, ce văd... un apus
Apus de clipe fericite şi de doruri
De iertări, suspine şi amoruri.

Şi mai ţii minte, anii de copilărie
Versuri impletite într - o feerie,
Certuri cu părinţii, dar şi nebunii,
Cuvinte ce au legat frumoase prietenii...


Într - o vacanţă de vară ai cunoscut
O fată care te - a furat într - un minut...
Erai student şi nu simţeai că anii trec,
Dar iată ca într -o zi cineva a spus:”Plec...”

Şi acel cineva a fost viaţa ta,
Ca un tren al cărui drum s - a terminat deja,
Te - a lăsat pe peron ... fără bilet ...
Iar de atunci, clipele s - au scurs încet, încet...

marți, 2 octombrie 2007


Se non sai, se devi rimanere,
E se non dici che ti sta sulla mente,
Bella respira solo;
Non ce posto dove vuoi essere!

luni, 1 octombrie 2007

LUCEAFĂR AI FOST ...ŞI VEI RĂMÂNE


Din dragoste ne - am născut şi în dragoste cădem … De ce clepsidra vieţii se sparge de fiecare dată când găsim un drum, o cale spre adevărul adevărat ?Timpul nu poate fi oprit, aşa cum şi Mihai Eminescu a spus ’’Vreme trece, vreme vine’’.Tot ce e bun nu poate dura o veşnicie. Si icoana sufletului se sparge, rămânând în urmă o imagine întunecată. Există om fără greşeli ?Da, numai că acum şi - a găsit o nouă viată, într - o infinitate a răspunsurilor, a visurilor, unde poate fi liber ...Şi - a inceput viaţa prin a fi un copil, iar apoi şi - a dedicat - o artei teatrale, devenind unul din cei mai mari actori, fiind respectat şi iubit de public.A urcat ca o stea pe scenă şi nici până acum nu a coborât.A fost şi va rămane Luceafărul inimii mele şi al multora dintre noi.A luminat pentru prima dată în ziua de 31 decembrie şi nu s - a stins, ci aduce în continuare lumină asupra tuturor.
Îmi aduc aminte şi acum de zâmbetul pe care îl avea de fiecare dată cand îi eram alături.Mă intreb oare ce spunea inima lui în acele momente ? Toate lucrurile bune el mă ajuta să le transform în dorinţe pentru ceilalţi. Vedeam numai prin el, iar ceea ce vedeam era ... un înger cu chip de om. Venise pe pământ pentru a ne elibera de coşmar şi a ne duce în infinit. Aveam inima cât un ac , dar el mi-a facut-o să explodeze de iubire.
Inima ne este de gheaţă, dar a lui s - a topit din cauza iubirii.Nimeni nu va putea vreodată să iubească aşa cum a făcut - o el.
Seara, îmi îndrept uşor pasul către fereastră şi privesc... Privesc cum toate stelele se sting, numai Luceafărul îşi păstrează lumina.Vorbesc cu el , nu - mi răspunde,dar tăcerea lui îşi spune cuvântul.
Ce vrea viaţa de la noi ? Nimic. Nu vrea nimic. Noi viaţa o avem pe gratis. Nu trebuie să - i dăruim nimic ei, ci celor pe care - i iubim.Ea nu i - a cerut nimic lui, dar el i - a dăruit toată iubirea şi încă mai mult.Aş scrie la infinit despre iubirea lui şi tot n- ar fi de ajuns...
Am rupt din suflet o bucată de iubire şi am transformat'o în cuvinte... Celei mai dragi persoane din viaţa mea, o modestă înşiruire de sentimente... şi glas interior...