De-a lungul anilor...mei, mi-am dat seama de un lucru ce pune accentul pe, ceea ce se numeste, personalitatea mea.Si anume, nervii.Enervarea.Enervat.Acceleratul numarul 10 pleaca in 5 minute catre "Enervarea suprema",cursa fiind doar de dus.Ciuuuuuuuuuuuuuuuu!!!Este o problema.Mai mult spus, o dilema, pe care incerc sa o rumeg, pana la descifrarea ei.Oare este genetic?Inseamna ca seman prea mult cu tata.Asta mi-au spus-o multi, dar eu credeam ca se refera doar la amanuntul fizic.Momentan, sunt stresata.Nu stiu foarte bine motivul.Poate o fi vremea de vina.Intr-adevar, in ultimele zile a plouat cam des.Scoala...Da!Scoala!Ea e nenorocita care...cu...toate...si tot...Nu.Nu e nici scoala.Nu ea este infractorul principal.Stiu cine.Imi pare rau ca te-am lasat mai la urma.TU esti.TU esti cel care nu-mi da pace, ma streseaza.TU esti vremea, ploaia, cu stropii ei enervanti, scoala si totul.Cred ca iti poti asuma o vina, nu-i asa?Motive?Am destule.Imbratisarile tale ma coplesesc, dar nu ma enerveaza...Sarutarile tale...imi plac.Intrebarile tale idioate...le iubesc.Timpul petrecut cu tine ce-mi ocupa tot timpul total...ma face sa ma simt fericita.Deci, nu esti TU cauza.Atunci, cine, ce ar putea fi?Ah, da.Stiu.Prostimea si indiferenta persista in mine de cand am inceput sa-mi insusesc o gandire mai...evoluata, sa zicem si, de aceea, eu sunt infractorul "NAMBĂR UAN".Spun ceva, nu fac, si ma enervez.Vad ceva, nu pot avea, ma enervez.Ma enervez enervandu-ma.Si acum sunt nervoasa.De multa vreme am vrut sa scap de aceasta problemuta, insa m-am adaptat, pot spune, in functie de consecinte.E ca si cum le stiu pe de rost.Stiu cand urmeaza sa ma enervez, stiu si ce urmeaza dupa.Stiind si ce urmeaza dupa procesul de enervare, eu contiunui sa ma enervez.Face parte din personalitatea mea.E bine, nu e bine, face parte din mine.Ar trebui sa ma conformez la lumea exterioara sau ea, in functie de mine?

Impreuna, la mare

Sentinta esti tu.

Esti tot ce ma-nconjoara.

Rup din trecut

bucati de soare.

Construiesc clepsidre

din voci de culoare.

Esti acolo?

Sunt aici!

Nu trebuie sa strigi

pentru a fi auzit.
Plutesc pasarile
coplesite de oboseala
si pe fiecare strop de roua
se-asterne o greseala.
A mea, a ta.
Ne prostim la fel,
si la fel ne iubim.
Peronul te asteapta!
Trenul te asteapta!
Fugi acasa!
Nu mai sta la mare
pescuind scoici
arse de soare.
Ea te asteapta,
nu cum ai fi vrut
cu o sticla de bere-
deja ceri prea mult!
Dar e acolo, jos la scara ta,
cu sufletul la gura,
nervii la pamant,
Urland: "La dracu cu Vama!"
Intr-un final,
uiti de ce ai fost la mare,
si de ce-ai fumat un joint,
uiti ca pasarile zboara,
si ca piatra este tare.
Stii doar de ce-ai venit,
si ca esti acolo,
si chiar daca pari "tampit",
stii ca esti cu ea
si ca esti primit.
Ea te iubeste,
insa vocabularul ei de prost gust
ajunge in faza
in care depaseste
limita bunului simt.
Si asa v-ati dus voi doi
la culcare,
unul intr-un pat,
altul pe o canapea,
si amandoi visati "noaptea la mare".

Fara raspuns

De ce stai si privesti?
De ce stai si zambesti?
De ce culorile nu-ti dau raspunsul?
De ce cand te uiti in trecut
te-apuca plansul?
De ce nu exista semafoare pentru daltonisti?
De ce vrem sa fim perfectionisti?
De ce exista cate un idiot pentru fiecare intrebare idioata?
De ce ma lasi sa plang?
De ce ma lasi sa rad?
De ce impresiile nu-s stabile?
De ce avem in cap numai bile?
De ce ne contrazicem?
De ce exista rasism?
De ce Gigi Becali are putere mai multa
prin "crestinism"?
De ce numai studentii, treziti la realitate,
striga-n cor:"NU COMUNISM!"?
De ce traim?
(sarim peste asta, caci traim pentru a pacatui).
De ce te fac mereu sa intelegi?
De ce nu mai sunt folosite
cuvintele dichisite?
De ce au disparut acele idile frumoase
de primavara-vara?
De ce toata lumea pleaca la tara?
De ce…
Auzi, da’ de ce pui atatea intrebari?
Pai vreau sa stiu…
Ce?
De ce toate acestea?
Pentru ca nimeni nu este atat de destept
incat sa-ti raspunda.
Nimeni?
Nimeni.
Asta inseamna ca eu sunt destept
pentru ca intreb “de ce?”.
Asa e, de ce, de ce…

1. Fiecare om care primeşte leapşa trebuie să completeze definiţiile celor 5 cuvinte primite şi să dea mai departe alte 5.
2. Definiţiile nu trebuie să arate stil dicţionar, ci să fie cât mai originale.
prietenie: cand poti sa-l faci idiot pe cel de langa tine, fara sa se supere.
zâmbet: cand lumea mananca inghetata.sau, sau cand iti spune ca te iubeste.
poezie: suflet pe tava.
primăvară: ideea unui inceput de cald.
muzică: viata hiperactiva. anestezic pentru un hiperactiv.

Leapsa isi continua drumul catre Nico

cuvant
gand
tu
noi
soare

Si uite...m-am gandit sa fac un mic sondaj de opinie, pentru a mai uita putin criza financiara si pentru a intra putin in , ceea ce se numeste, "criza dragostei".Am luat la rand lista mea de mess, si, cei apti de a da un raspuns, mai mult sau mai putin coerent, au facut-o.

Button: dragostea suge

B-u-B-u: UN Căcat [nu am parte de asa ceva] chicks don't digg me not even if i have a camera iar alea care-mi plac mie ori au momente de piţiponceală[din păcate] ori sunt de-alea care le văd pe stradă şi sunt prea socat să mai şi zic ceva...iar ele dispar in neant cu tot cu pechinezu lor pe care l-au scos la plimbare

Popescu Andrei: nimik

Popescu Andrei: la varsta mea nu ar putea exista dragoste

Piky: Fluturi in stomac,drog ieftin,fiori razvratiti,poezii,versuri,cantece.

Georgel: O femeie de 20 de ani bruneta , cu o silva bruna in mana si lenjeria intima facuta din Mary Jane , inconjurata de o cascada de bere Stejar, iar malurile sunt facute din ciocolata

Gabriel:dragostea nu e oarba....e retardata

korny madalina: vodka & sprite

Vicky: Rada

Unu`:blondutzu: nimkka

Andrada .: al 2-lea lucru dupa mancare care ma binedispune

...:::ZoZoLe [de] LaMaiE:::...: Eu tind sa cred ca dragostea este "o limba pe care surzii o pot auzii si orbii o pot vedea" [Gabriel Garcia Marquez].Este cel mai profund sentiment pe care l-am trait pana acum"

Sa spunem ca am selectat raspunsurile.Ce spuneti?Mai e ca pe vremea lui Ceasca?Sau, dragostea nu are era, limbaj, cultura si etc?Pentru mine, dragostea, inseamna, momentan, cel ce poarta numele de George.Sa vedem mai incolo ce urmeaza.Raspunsurile au fost date de copii cu varsta intre 14-18 ani.Dati-va cu parerea:>

Poveste pe mess

Eu: a fost odata ca niciodata

Eu: o broscuta

Eu: si era tare mititica

Eu: si ea saraca, fiind micuta, era cam proasta.

Eu: dar puternica

Eu: a fost adoptata de o familie

Eu: si acea familie ii cumparase jacuzzi, palmieri(in format mic, si de plastic, iluzie optica pentru saraca broscuta)

Eu: da nu prea aveau ei grija de ea

Eu: ii dadeau asa bani de pachet

Eu: ca i era foame

Eu: si mai tragea si ea o votca

Eu: ca, deh, asa's rusii

Eu: si intr'o seara

Eu: parintii adoptivi

Eu: nu erau acasa

Eu: si saraca Tortunica ramasese singurica

Eu: ei, si ce face ea, isi aprinde televizorul(tot in format mic, insa ,pentru ea, e plasma)

Eu: si incepu sa priveasca stirile de pe planeta surorilor ei

Eu: in timp ce tragea din votca

Eu: se aude:

Eu: Pe locuri, Fiti Gata comandanti, pe loc repauuuuuuuuuus, Go!

Eu: si sparg gaura usii

Eu: niste omuleti de vreo 10 centimetri

Eu: inarmati cu ... niste chestii

Eu: si intra

Eu: Tortunica era terifiata

Eu: nu stia ce se intampla

Eu: cine erau

Eu: ce voiau

Eu: de ce gen erau

Eu: ei

Eu: si inainteaza spre ea

Eu: si tortunica, bleaga, in loc sa se apere, ocheste pe comandantul sef

Eu: avea ea ce avea cu specimenele de pe alta planeta

Eu: pe loc repauuuuuuuus.

Eu: sa traiti

Eu: sarumana.am venit sa va investigam locuinta.

Eu: cu mare placere, raspunse Tortunica

Eu: da nu prea aveti ce lua, ca plasma asta are un defect..

Eu: ce defect doamna?

Eu: pai nu prinde hbo

Eu: aaa, asta e nasol. baieti, ce facem?

Eu: bagam cablu special, sefu

Eu: bine, strumf.bine spus.uite la asta nu m,am gandit

Eu: ei, ne'o dati?

Eu: da.normal. 50 litri de votca va rog si semnati factura de inmatriculare

Eu: esti nebuna, doamna.mai vrei sa si semnez...

Eu: pai deh...da platiti cash

Eu: neah, lasati. da jacuzziul?ni'l dati?

Eu: pai asta mai am eu de platit la el vreo 6 ani, dar daca vreti sa continuati voi, e okay

Eu: bine.hai strumf.baga mare.

Eu: muta asta

Eu: bine sefu, sa traiti.da cu doamna ce facem?

Eu: pai...(in timp ce tortunica il sorbea din priviri)

Eu: pai, am putea sa bagam cash si pe ea, sau la banca.

Eu: da domnule comandant

Eu: as fi de acord

Eu: Tortunica:eu sunt: for free ptr dumneavoastra

Eu: aa.te rog,spune'mi copac.

Eu: si asa s.au dus pe marte si au trait fericiti pana la explozia plaanetei

Eu: the end.

George::)

Orb

- Trebuie sa ne mai amintim din cand in cand ce a fost odata si sa facem o comparatie intre ieri si azi. Nu-mi mai spune cat ai plans, nu-mi mai spune ca nu mai vezi intr-un trandafir aceeasi culoare si aceeasi aroma pe care i-o simteai in fiecare dimineata, jazzul pe care te trezeai in fiecare zi in acelasi pat.
- Te iubesc...
- Te iubesc? De ce? Te-ai gandit ca poate eu nu te mai iubesc? Lasa gandurile adolescentine, lasa noptile petrecute in mijlocul strazii, in parcul de langa bloc, in scarile din cartier, in baruri. Lasa tot si priveste-te acum. Ochii mei nu au vazut un zambet mai frumos. Esti tot ce ti-ai dorit sa fi. Bani ai...
- Dar nu-mi trebuie bani! Banii nu pot cumpara...
- Iubire? Stii...pana acum ai avut totul pe tava. Nu ai stiut sa pretuiesti. Nu-mi mai spune ca soarele nu mai straluceste, asa cum o facea pentru noi, ca luna si-a pierdut lumina, ca orasul isi traieste din nou cotidianul. Ai vrut sa crezi in aceste lucruri banale. Totul e la fel ca-n prima zi. Nu te-ai schimbat, insa drumurile noastre au sensuri total diferite. Intr-adevar. Imi placea naturaletea ta. Acum te dai cu tot felul de cacaturi pe fata. Te recunosti? Nici fumul de tigare nu te mai acopera. De ce dracu nu te lasi odata?
- De ce sa ma las? Si-asa, imi place.
- Dintotdeauna ti-au placut aventurile, provocarile, si mereu te-ai luat dupa ce a fost mai rau. De ce?
-Pentru ca asa sunt muierile.
- Aici ai dreptate. Ia, adu-mi si mie ceasca aia de cafea. Ia si pachetul de tigari, daca tot te-ai ridicat. Stii care-i problema ta? Ai uitat sa te uiti la lumina de la capatul tunelului. Privesti numai in trecut, versi lacrimi pentru trecut. De ce te chinui atat? Asta nu o sa schimbe nimic, si mai ales prezentul pe care il ai. Esti frumoasa, descurcareata, asa cum te-am stiut mereu. Poti intotdeauna sa obtii ce vrei. Ce te mai framanta?
- Nu mai sunt deloc ceea ce eram odata, daca am fost ceva. Nu ma mai regasesc pe mine insami. Nu mai stiu ce e cu mine. Vreau sa fug, sa evadez, dar nu stiu unde si de ce. De un an asa nu mai stiu ce sunt. Nu stiu daca mai sunt ... ceva. Si de aceea am apelat la droguri. Ele sunt salvarea mea si in acelasi timp calea spre alta viata...
- Alta viata?
- E absurd. Dar ma gandesc ca asa-i cel mai bine. Cateodata simt ca izbucneste ceva in mine si vreau sa ma vad moarta...macar pentru cateva secunde.
- Esti nebuna. Vorbesti numai prostii. Taci din gura si nu-ti mai umple mintea cu lucruri utopice. Ia si bea cafea. Poate ti se mai urca mintea la cap. Ce vrei sa faci cu viata ta?
- Sincer, in acest moment nici nu mai stiu. Nu cred ca am stiut vreodata. Adica, acum m-am hotarat sa plec undeva departe.
- Unde?
- Oriunde.
- Vrei sa vin cu tine?
- Nu... Vreau sa fiu putin timp singura. Sa-mi revin. Sa caut raspunsuri. Noaptea sa numar stelele de pe cer, sa fumez o tigare pe veranda din fata casei.
- Hmmm... Mai tii minte cum ne-am intalnit? In loc sa deschid o umbrela, ti-am pus ghiozdanul meu pe cap. Pana acasa te-ai facut fleasca...Hey...In noaptea asta stai cu mine.
- Poate pentru ultima data.
- Am vodka. Vrei vodka?
-...
- Nu ma refuza.
-Bine. Fie.
-Tigari si vodka... Nu mai pleci de aici.
- Hahahahahahaha!
- Stii...Mereu te-am vrut, dar nicodata nu te-am avut cu adevarat. Nu pleca. Avem cerul, luna si stelele chiar aici, deasupra noastra.
- Dar tu vrei ca eu sa plec... Parca asa am inteles...
- Psihologie inversa. Pleaca doar ca sa stai.
- Am impresia sau te-ai ametit?
- E mai bine asa. Ca acum afli si tu adevarul.
- Oare? Nu cred ca-l voi afla vreodata, indiferent de starea in care te afli...
- Esti proasta, femeie... Eu te iubesc. Nu ai cum sa intelegi. Pacat ca vodka nu ma afecteaza cu nimic.
- As vrea s-o vad pe mama. Oare ce mai face?
- Este bine. Sunt mai mult ca sigur. Stie tot ce facem. Hai sa nu mai facem nimic.
- Crezi ca pana acum am facut ceva interesant?
- Vrei sa facem? Hai pe luna.
- Nu vreau. Imi place doar s-o privesc. As vrea sa simt atingerea calda a unei maini ce ma iubeste. Sa aud acele doua mici cuvinte, venite din partea unei persoane unice... Dar mai este timp. Intotdeauna mai este timp...Sau asa credeam acum cativa ani. Cand toti in jurul meu radeau, si radeam si eu cu ei. Credeam ca sunt fericiti. Dar acum, cand ii vad pe toti cu zambetul pe buze, am impresia ca toti plang cu hohote in interior. Asa, o avalansa de hohote de plans isteric. Mereu gasesc o scapare din acest iad. Gaseam, mai bine zis. Acum nu mai vreau sa caut. Stau si astept.
- Ce? Sa vina Dumnezeu pe o raza in jos si sa-ti dea o mana de ajutor? Termina cu aberatiile astea. Tu esti singura care te poti ajuta. Da-ti tu o mana de ajutor. Nu lasa pe altcineva sa-ti bage tampenii in cap si sa te zapaceasca.
- Asa cum ai facut tu...
- Pana mor asa ai sa-mi faci. Nu te potolesti... Esti o scorpie cateodata, stiai asta? De ce te-am vrut oare? Ochii tai albastri... buzele tale visinii, parul tau ondulat si... ah...sa nu uit...parfumul tau.
- Termina! Acum! Ce-mi faci? De ce ma faci sa plang?
- Imi plac obrajii tai plini de lacrimi... Ochii rosii... Tu, muscandu-ti buzele de nervi, de durere... Izbucnesti. Deja te vad. Hai odata! De ce ma faci sa astept?
- Voi pleca. Voi uita. O sa-mi refac viata.
Si se ridica, indreptandu-se spre usa. Ezita, insa, o clipa.
- Vei veni dupa mine?
Nu se aude niciun raspuns. Iese si pleaca. A ramas singur pe canapea.
- O urasc pentru ceea ce face, dar in acelasi timp o iubesc pentru ceea ce este. Sa comit pur si simplu o crima, ori una din iubire? Nu o pot lasa sa plece. Nu-mi poate face asta!
Faptul ca ea putea sa plece si sa se stabileasca, cu tot cu mostenirea tatalui ei intr-un loc departe, ii starnea o invidie pe care nu o putea stapani. S-au scurs deja doua saptamani de cand nu a mai vazut-o, de cand nu a mai primit niciun semn. Se gandea ca poate se va mai intoarce inca o data la el, desi nimic din ceea ce a fost nu va mai fi. Sapte aprilie, 2008. E seara...
- Sa o sun? Sa n-o sun... Daca raspunde, nu o sa mai am cuvinte si o sa-i inchid.

(o sa continue.destul de curand)