Omuleţ de zăpadă

Te construiesc precum un omuleţ de zăpadă:

te şlefuiesc iar şi iar

-dar în zadar-

nu ninge;

te-am făcut din vată-pe-băţ

şi nasu-i însemnat c-un X,

ochii-nasturi mov rupţi de la fustiţă,

ah! fustiţa în carouri!

mâini nu-ţi trebuie,

la fel cum nici gura,

care ţi-ar strica înfăţişarea.

Te-aş lăsa aşa, dar un gând mă macină:

să te mănânc, omuleţule!

Oricum... va ninge

-cu fulgi mari şi coloraţi-

îţi voi da o formă

şi-ţi voi pune şi mâini, şi... gură

-vom patina pe apă-

eu-cu patine-

tu-fără...

Cuvinte de iarnă

Îmi place când mă ţii împletită în gând. Ştii, e greu acum, mai ales că va ninge...curând. Sunt sigură. Primul fulg de nea îţi va da peste nas, domnule! Şi atunci ai să vezi. O să ai de recuperat foarte multe. Tu nu te supăra. Eu te iubesc şi plin de zăpadă. Nu uita să-mi spui că mă iubeşti. Ştii cât de frumos e să auzi asta în timp ce oraşul e alb şi cerul îşi plânge fumuseţea? Doamne, abia aştept. Abia aştept să ningă şi să vii.

Mariah Carey - I stay in love

Asculta mai multe audio diverse

Neîncheiat

- Mi s-a spus într-o seară că,

dacă vrei să creşti ceva,

trebuie să rupi o rădăcină.

Eu...

nu am rupt; am mai pus una

-lângă-

- Cum adică? Să rupi?

- S-o dezveleşti. Să fie nouă.

Nu e aşa... am încercat.

- Ce a crescut?

- Nimic... nu s-au iubit.

Vorbe pentru prieten

Tu nu uita că am fost doi

că am vorbit şi am tăcut

şi-acum, pe drum tu ai plecat,

lăsând în spate un trecut neîncheiat;

dar eu, copile, te-am iertat

şi am ştiut neîncetat

că ai un suflet de hoinar

şi-n loc eu să te ţin n-am încercat.

Posibil să nu fi ştiut ce vreau

sau să-mi doresc mai mult,

dar tu ai fost şi nu mai eşti

ceva ce-am căutat-atunci.

Aşa îţi spun la revedere,

căci tu mi-ai fost prieten bun,

un suflet eu ţi-am dăruit

şi-n suflet te păstrez oricum.

Şi par că sunt neştiutoare,

dar ţi-am vândut prieteni mulţi

şi-ai hotărât să dai uitării

orice moment în care ne iubeam

şi eram muţi.

Sfârşesc prin a-ţi spune

că îmi eşti drag, oricum ai fi;

că nimănui nu-i pasă

că m-ai lăsat tu-

iată!

Sper că eşti fericit

cu noile "păpuşi";

eu îmi continui viaţa

cum tu mi-ai dat de înţeles-

că o prietenie ca aceasta

nu mai avea nicicum de-ales.

Continuare

Imagini lente imi deruleaza prin minte

si-ti spun de-acum

ca nu voi fi asa cuminte

cum te asteptai.

Eu ma masor cu vantul

si-mi fac peruci din stele

si-mi beau cafeaua

sarutand pamantul

si graiul meu ti-l daruiesc

caci e unul de poveste.

Opreste-ma...

Nu as mai vrea sa inverzesc.

Rugăminte în van

Şi când mă vezi că te port plângând
cu mâini rupte şi pământ adormit,
tu ia-mă de crengi
şi du-mă spre soare;
nu mă lasa aici,
nu mă călca în picioare.
Dă-mi apă din fântână
şi lacrimi de băut,
ce ţi s-au scurs pe buze,
pe răni deschise şi apoi
au îngheţat- nu ţi-ai cerut iertare,
tot nu ai învăţat.
Dar nu-i nimic- mă-nalţ uşor-
dar nu ajung la soare
ating doar raza călătoare.
Mi-e îndeajuns.
Am atins... ceva.
Oricum, mi-era dator
c-un zâmbet pe ascuns.

Inainte de somn

Trebuie sa inteleg ca nu sunt singura persoana care face. Trebuie sa accept faptul ca iertarea are limite. Trebuie sa incetez sa ma implic intru totul. Trebuie-multe-dar trebuie. Usor de zis, cu facutul, mai greu. Rada o sa continue sa ierte, sa se implice, sa inteleaga, sa zambeasca, sa rada in hohote si sa iubeasca tot. Sa aveti o seara frumoasa!

[iertati orice, ca pana intr-un final totul o sa fie rasplatit]