Mă rog la ziua de ieri
la ziua
de azi
încep să simt pământul
încep să simt
pământul care mă ridică și-mi dă trup.
Mă rog pentru o mamă
pentru
viața din pântecul ei
ce-o leagănă
îi cântă pământului să aibă grijă
de ziua de ieri,
să-i dea trup zilei de azi
să meargă mai departe.
duminică, 4 noiembrie 2012
marți, 3 iulie 2012
viaţă
am simțit cum îmi ies fumuri din creștet
şi mă lasă să plec.
de multe ori mi-a pierit plăcerea de adevăr,
am simțit cum mă năpădește dorul de mare
şi mă lasă să tremur.
de multe ori am mângâiat brațele lor,
am simţit cum iarba îmi gâdilă tălpile
şi mă lasă să dorm.
de multe ori am cântat umbrelor,
am simţit cum anotimpurile mă creează
şi mă lasă să pierd.
de multe ori am simțit cum îmi crește în mâini lumina,
am simțit cum păsările se luptă cu văzduhul
şi mă lasă să plâng.
de multe ori am căutat iertări fragile,
am simțit cum bat inimi de oameni sărmani
şi mă lasă să aleg.
de multe ori am uitat cine sunt,
am simţit că nu sunt
şi mă lasă să mă întorc.
şi mă lasă să plec.
de multe ori mi-a pierit plăcerea de adevăr,
am simțit cum mă năpădește dorul de mare
şi mă lasă să tremur.
de multe ori am mângâiat brațele lor,
am simţit cum iarba îmi gâdilă tălpile
şi mă lasă să dorm.
de multe ori am cântat umbrelor,
am simţit cum anotimpurile mă creează
şi mă lasă să pierd.
de multe ori am simțit cum îmi crește în mâini lumina,
am simțit cum păsările se luptă cu văzduhul
şi mă lasă să plâng.
de multe ori am căutat iertări fragile,
am simțit cum bat inimi de oameni sărmani
şi mă lasă să aleg.
de multe ori am uitat cine sunt,
am simţit că nu sunt
şi mă lasă să mă întorc.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)